Gelu din fragmentul dat ,, Dimineata pierduta'' de Gabriela Adamesteanu este un personaj ce intra in categoria inocentei oferite de varsta cea ai de pret, copilaria. Acesta fiind un personaj naiv, dar care totodata se remarca prin spiritul sau dezorganziat, care in absenta prezentei mamei lasa casa un haos, ,, cestile de ceai nespalate, puse-n chiuveta, la masa acoperita cu musama, plina de firmituri, si la bucata de branza cu coaja ingalbenita de pe farfurie''.
Aceasta secveneta aratand nevoia de o persoana responsabila in viata tanarului care nu doar sa aiba grija de el, cat si sa-l educe.
Tanarul Gelu este caracterizat in mod direct de catre autor ,,E inalt, slab, trasaturile fetei, neasezate inca, par umflate de la fierberea dinauntru pe care se straduieste sa o ascunda.... buzele groase/ Pantalonii de casa , fara curea, ii atarna pe trupul ingust, deasupra, bluza verde, decolorata..'', autorul lasandu-ne nu doar un portret al fetei personajului cat si al vestimentatiei acestuia.
Tot prin caracterizarea directa de catre autor reiese comportamentul adolescentiv fara prea multi stropi ai rabdarii ,,..de la fierberea dinauntru pe care se straduieste sa o ascunda..''. Personajul masculin este descris in inocenta copilariei, si a varstei. Acestuia insuflandu-se destinul, care ar fi putut unul frumos ,, Ee, sa fi trait mamica, alta i-ar fi fost viata !... uniforma, cu bereta'', dar in schimb destinul personajului Gelu este conturat de neglijenta parinteasca, caci parintii, ,, femeia zacea si aiura''; ,, taticu a plecat pe front''.
In opinia mea , persoanjul Gelu este un personaj pozitiv, caci prezinta tipologia copilului puternic care trece sau cel putin incearca sa treaca peste ''drama'' din familie si peste trecutul dureros, continunandu-si copilaria.