Creasta ascutita a muntelui,parea in rasaritul soarelui, un val mugind gata sa se repeada spre muritorii pamantului si sa-i zdrobeasca. Luna de pe cer incetul cu incetul se stingea sub caldura apriga a soarelui,lasand doar o dara stearsa.
Plapuma cristalina si rece de nea,imbraca varful golas al muntelui,dandu-i o aura misterioasa si infricosatoare. Stand asa neclintit,astepta cu inversunare sa-i tina piept luminatorului zilei,care se zarea in departare. Un vant rece a inceput sa sufle,purtand rafale de zapada care se izbeau de trunchiurile brazilor falnici. Impunator si neinfricat,muntele parca se ridica mai tare ,pregatit de lupta impotriva mingii de foc. Usor-usor,cerul este brazdat de o raza de lumina care cade pe varful crestei muntelui,incalzind peticul de pamant.
Deodata,in acel loc,isi scoate cu indrazneala capsorul,un fir verde si plapand. Incurajat de caldura razei de soare,micul fir,s-a ridicat indraznet,tremurand usor la atingerea vantului,care parca s-a domolit cand a vazut asemenea fiinta,mangaindu-i bland trupul subtire. Pe varful muntelui care era gata de lupta,se afla acum un mic ghiocel,care spunea lumii intregi,ca frigul se va sfarsi,iar primavara cu patura ei de iarba verde si flori parfumate,vor lua in stapanire lumea.
Sper ca te-am ajutat! Scriu la ea de vreo 10 minute. Sper sa-ti placa! Spor! :)
