,, Păstorul care făcea glume proaste"
de Esop
Se spune că trăia odată, într-un sat, un păstor cu un mare nărav-obicei-foarte greşit. Acesta deseori, ieşind cu oile la păşune, striga cât îl ţinea gura nătângă- proastă- că lupul a dat la stână.
Sătenii, de bună credinţă, îi săreau în ajutor. Azi, aşa, mâine asemeni ... sătenii s-au supărat pe păstorul nepăstor, care era doar un biet gură-spartă ce avea să cunoască curând faţa glumii sale netoate.
Într-o bună zi, lupul coborî pe imaşul satului, iar, la strigătul disperat al păstorului, sătenii ba, să vină. Aşa, oierul a rămas şi bun de plată şi mincinos.
Şi pentru că orice text are mesajul său ... ai grijă să fii -TU- un brav păstor!
