De visat, visez mereu, cred ca la fel patiti
si voi, dar acum o sa va povestesc despre un vis de-al meu cu adevarat
ciudat.Eram undeva la mijlocul unui ocean imens, stateam pe o barca care
plutea in deriva, era aproape dimineata, soarele rasarea, lumina parca
strapungea intunericul cu fiecare secunda trecuta.Deodata ceva lumina in
adancul apelor sub care eram, aceea lumina se apropia tot mai mult.Era
foarte aproape de mine, iesind in sfarsit la suprafata am vazut ce era.
Un pestisor auriu.Statea pur si simplu si se uita la mine.Era singur, ca
mine.Am crezut ca el poate imi va indeplini niste dorinte, prin
absurd.Totul parea real, pestisorul, oceanul, soarele, tot ce priveam.Am
inceput sa il rog sa-mi indeplineasca prima dorinta.Aceasta fiindraga
pestisor as vrea sa nu existe raul, ca oamenii sa zambeasca si sa fie
fericiti.Deodata am vazut partea buna a visului, zambeam, uitasem ca
eram in mijlocul unui ocean, singur.Pestisorul era tot acolo, langa
mine. A doua oara mi-am dorit sa ii pazeasca pe toti oamenii buni din
intreaga lume. Ultima dorinta a mea a fost sa il ajute pe copilul orfan
de la colt de strada sa gaseasca o familie iubitoare, care sa aiba grija
de el.Deodata totul a disparut treptat, parca pluteam prin timp,
dintr-o data eram acasa unde erau toti cunoscutii mei, eram si eu,
suflam in lumanarile de ziua mea de nastere, toti zambeau, erau
fericiti, fara probleme.Am iesit afara, am vazut ca pe strada trecea
acel baiat impreuna cu noua lui familie, era imbracat bine si foarte
vesel. Apoi o lumina puternica a acoperit privirea ochilor mei. M-am
trezit din vis, tot nu-mi venea sa cred ca am visat asa ceva.Am deschis
fereastra, baiatul orfan era tot acolo, la colt, tot cu hainele
jerpelite, tot trist. M-am trantit in pat si mi-am dat seama ca a fost
un vis, suparat ca nu a fost realitate, oftand. Mi-am mai dat seama ca
unele lucruri nu pot fi schimbate nici macar de un pestisor auriu,
indeplinator de dorinte, iar singurul care poate face ceva e DUMNEZEU si
...
