DEFINITIE
Doina este specia genului liric in versuri , specifica poporului nostru , in care sunt exprimate puternice sentimente de dor , de jale, de tristete, de instrainare, de regret fata de anumite imprejurari ale vietii.
Tipologie
1.doina populara - prezinta trasaturile unei creatii folclorice: autor anonim si colectiv, caracter oral, sincretic si traditional ;
2. doina culta - in aceasta situatie , autorul preia si transforma , in functie de viziunea artistica proprie , unele elemente din opera populara.
TRASATURI:
*se deschide cu o formula tipica , ce se poate relua si pe parcursul textului;
*cuprinde motive literare folclorice ca: legatura om-natura , motivul codrului, al haiducului , motivul dreptatii etc.
*elementele de prozodie contribuie la crearea muzicalitatii. In acest sens, apare ritmul trohaic, rima este imperecheata, iar versurile au o masura de 7-8 silabe;
* la nivelul structurii , apare simetria compozitionala , ca rezultat al paralelismului sintactic;
*este insotita, de obicei, de o melodie potrivita ;
*in functie de sentimentul dominant fata de anumite aspecte ale vietii, doinele sunt : de haiducie , de catanie , de dragoste ,de dor, de instrainare, de noroc, de jale etc.
