Aceasta poezie eminesciana ilustreaza sentimentele si imaginea codrului la final de toamna.Se infatiseaza in mod direct sentimentele si trairile autorului provocate de scurgerea ireversibila a timpului ,ceea ce ii da acestuia o stare de melancolie.
Personificarea codrului ,arata ca trairile si sentimentele acestuia sunt la fel de puternice ca cele omenesti.
In opinia mea orice alta vietate poate fi personificata si poate avea un dialog pe tema trairilor sufletesti si a trecerii timpului
