Parea c-asteapta s-o cuprind în brata
Si fata mea cu mânile-i s-o ieie,
Ca sa ma pierd în ochi-i de femeie,
Citind în ei întreaga mea viata.
Dar când s-o prind, ea n-a voit sa steie
Ci într-o parte-ntoarse dulcea-i fata;
Pândind, cu ochii ma-ntreba isteata:
Sa-mi dea o gura, ori sa nu-mi mai deie?
De-astfel de toane vecinic nu te saturi,
Oricât o rogi, ea tot se da în laturi
S-abia la urma parca tot se-ndura.
Împrotiviri duioase-a frumusetii
În lupte dulci disfac urâtul vietii,
Ce n-au amar, fiindca au masura.
Vă mulțumim pentru vizita pe site-ul nostru dedicat Limba română. Ne dorim ca informațiile furnizate să vă fi fost utile. Dacă aveți întrebări sau aveți nevoie de suport suplimentar, nu ezitați să ne contactați. Revenirea dumneavoastră ne bucură, iar pentru acces rapid, adăugați-ne la favorite!
