Opera "D-l Goe" de Ion Luca Caragiale este o schiță deoarece întrunește caracteristicile acesteia.
Un prim argument este acela că opera aparține genului epic, autorul exprimându-și sentimentele, gândurile, trăirile și ideile în mod indirect prin intermediul naratorului, personajelor și al acțiunilor înfăptuite de acestea.
În al doilea rând, opera "D-l Goe" este scrisă în proză și e scurtă.
În al treilea rând, autorul descrie personajele în mod indirect, apelând la limbajul, caracterul, gesturile și vestimentația acestora. Goe este descris indirect prin comportamentul său de copil neîndemânatic, năzdrăvan, neascultător și nepoliticos, atunci când jignește călătorul din tren care îl atenționează să nu se mai întindă pe geam. Autorul descrie și cele trei cucoane în mod indirect prin comportament, limbaj și vestimentație. Trei doamne elegante, gata să îi facă pe plac nepoțelului.
Un ultim argument este acela că modul predominant de expunere din text este dialogul.
În concluzie, opera "D-l Goe" este o schiță.
