cand am plecat,un ornic batea din ceata rar,
atat de rar ca timpul trecu pe langa ora.
i-am auzit intaia bataie amandoi,
pierzandu-se-n noiembrie prealunga si sonora.
poate mai bate inca secunda de atunci,
poate-a tacut indata si-asteapta sa mai vie
imbratisarea veche, din nou,in gara cenusie.
cu limbile oprite de palidul cadran,
ne-a urmarit plecarea,de sus ,ca o fereastra
de casa parasita ,cu -o raza franta-n geam.
nu l-ai simtit ca este partas la jalea noastra ?
te-ai impacat sau suferi de vremea ce-a crescut?
la ce visezi cand ziua pe lampa ta se curma
si cade-n geam zapada la ceasul cunoscut,
tu,care-ai stat bataia s-asculti,pe cea din urma?
ornic(ceas),prelunga(pralunga),vie(vina),curma(dispare)
