Îmi aduc aminte chiar şi acum de noaptea de 10 mai a anului trecut. Era ora opt. Eu, împreună cu prietena mea, citeam şi povesteam. Apoi, făcându-mi-se sete, m-am dus la bucătărie să beau o cană cu apă. Becul era stins. Când l-am aprins, brusc mi-a apărut o fantomă în faţa mea, tresărind de spaimă şi ţipând foarte tare. M-am speriat îngrozitor. Simţeam cum mi s-au blocat bătăile inimii şi apoi am ameţit. Prietena m-a auzit şi a venit să vadă ce se întâmplă. Ea mi-a povestit că, în timp ce eu eram leşinată, a văzut nu una, ci două fantome, însă ele au dispărut foarte repede. Acea noapte nu am să o uit prea curând şi nici prietena mea.
