Răspuns :
- este situat în centrul României şi în centrul arcului carpatic, ocupă partea centrală şi de nord-vest a Transilvaniei;
- este mărginit de Carpaţii Orientali (în est), de Carpaţii Meridionali (în sud) şi de Munţii Apuseni (în vest);
- Podişul s-a format pe locul unei depresiuni adânci, acoperită cu apele unei mări; ulterior marea a fost umplută cu materiale aduse de râurile ce veneau din munţi (nisipuri, argile etc.) cu grosimi de câteva mii de metri;
- în partea centrală straţele sedimentare sunt boltite, în formă de domuri, datorită prezenţei gazului metan; aceste structuri se numesc domuri gazeifere;
- pe marginea podişului s-a depus sarea, ca urmare a evaporării mării;
altitudinile medii sunt de 500 m, mai mari (700-800 m) în dealurile înalt
e din zona submontană;
- are aspectul unei depresiuni în interiorul arcului carpatic, numită Depresiunea Transilvaniei;
- principalele diviziuni sunt: zona submontană, Podişul Someşelor, Câmpia Transilvaniei şi Podişul Tărnavelor;
- zona submontană alcătuită din dealuri şi depresiuni (Bistriţa, Făgăraş, Sibiu), la contactul podişului cu munţii înconjurători formează pe margine un inel, de la capătul din nord-vest al Carpaţilor Orientali până la Valea Someşului; dealurile au înălţimi de 700-800m;
- Podişul Someşelor, situat în nord-vestul Transilvaniei, între Carpaţii Orientali şi Munţii Apuseni, este alcătuit din dealuri nu prea înalte, uşor rotunjite; în vest există o punte de legătură între Carpaţii Orientali şi Occidentali, sub forma unui şir de munţi scunzi (Prisnel, Dealul Mare, Preluca), ce apar ca nişte insule răzleţe, îngropate în depozite sedimentare;
- Câmpia Transilvaniei, cuprinsă între Someşul Mare, Someşul Mic la nord şi Mureş sud, este o regiune mai joasă formată din dealuri scunde de 500 m înălţime, brăzd, de văi largi;
- Podişul Tărnavelor, între Mureş şi Olt, cu dealuri înalte, peste, 600 m şi versanti povărniţi.
- este mărginit de Carpaţii Orientali (în est), de Carpaţii Meridionali (în sud) şi de Munţii Apuseni (în vest);
- Podişul s-a format pe locul unei depresiuni adânci, acoperită cu apele unei mări; ulterior marea a fost umplută cu materiale aduse de râurile ce veneau din munţi (nisipuri, argile etc.) cu grosimi de câteva mii de metri;
- în partea centrală straţele sedimentare sunt boltite, în formă de domuri, datorită prezenţei gazului metan; aceste structuri se numesc domuri gazeifere;
- pe marginea podişului s-a depus sarea, ca urmare a evaporării mării;
altitudinile medii sunt de 500 m, mai mari (700-800 m) în dealurile înalt
e din zona submontană;
- are aspectul unei depresiuni în interiorul arcului carpatic, numită Depresiunea Transilvaniei;
- principalele diviziuni sunt: zona submontană, Podişul Someşelor, Câmpia Transilvaniei şi Podişul Tărnavelor;
- zona submontană alcătuită din dealuri şi depresiuni (Bistriţa, Făgăraş, Sibiu), la contactul podişului cu munţii înconjurători formează pe margine un inel, de la capătul din nord-vest al Carpaţilor Orientali până la Valea Someşului; dealurile au înălţimi de 700-800m;
- Podişul Someşelor, situat în nord-vestul Transilvaniei, între Carpaţii Orientali şi Munţii Apuseni, este alcătuit din dealuri nu prea înalte, uşor rotunjite; în vest există o punte de legătură între Carpaţii Orientali şi Occidentali, sub forma unui şir de munţi scunzi (Prisnel, Dealul Mare, Preluca), ce apar ca nişte insule răzleţe, îngropate în depozite sedimentare;
- Câmpia Transilvaniei, cuprinsă între Someşul Mare, Someşul Mic la nord şi Mureş sud, este o regiune mai joasă formată din dealuri scunde de 500 m înălţime, brăzd, de văi largi;
- Podişul Tărnavelor, între Mureş şi Olt, cu dealuri înalte, peste, 600 m şi versanti povărniţi.
Vă mulțumim pentru vizita pe site-ul nostru dedicat Geografie. Ne dorim ca informațiile furnizate să vă fi fost utile. Dacă aveți întrebări sau aveți nevoie de suport suplimentar, nu ezitați să ne contactați. Revenirea dumneavoastră ne bucură, iar pentru acces rapid, adăugați-ne la favorite!