Hmm, ce zi frumoasă de primăvara ! își zise poetul. Razele soarelui îmi bat în fereastră așa ca ar fi păcat să nu profit de această zi minunată. Mi-ar prinde bine puțin aer mai ales după iarna asta grea. Poetul scoase un scaun și o măsuță pe terasa din fața casei și se duse să facă un ceai. Pune ceașca pe masă și da să se aseze...însă, se gândi sa-si aducă și caietul de notițe. Nu se știe niciodată când vine inspirația și mai scrie vreo poezie. Cam așa se petrec zilele în casa poetului ....