Era o zi frumoasă de iarna . Eu și prietenii mei ne-am gândit să ieșim la sanius.Afară cădeau mii și mii de mărgăritare din norii albi și pufoși ca pernele care parcă erau atașați de cerul albastru ca și cuarțul.Pământul era invelit intr-o plăpumioară de mătase brodata cu diamante.Copacii zaharisiti priveau indulgenți copii care se jucau prin curte.Am plecat spre casele noastre avea când și noi făceam parte din covorul alb al iernii ,adică eram plini de zăpadă.A fost o zi minunata și sper să nu fie ultima !!!
