Un loc incredibil, copacii mari, de culoare roz deschis care luminau noaptea calea . iarba violeta ceva de genul
poti sa iai si de aici segvente
Ajuns in cetatea Zanei Zorilor, Petru da de o multime de fiinte nemaivazute pana atunci.
La inceput a dat de un nazdravan care pazea cetatea. Acesta era foarte inalt si avea un ochi in frunte foarte mare. Din a doua paza a castelului faceau parte niste balauri cu sapte capete.
Merse ce merse si a dat de un rau in care curgea lapte nu apa si nu peste nisip si pietre ci peste pietre scumpe si margaritare. Pe marginea raului dormeau niste lei inghetati, dar nu orice fel de lei. Acesti lei aveau « parul de aur si pe dinti si gheare tot cu ferecatura ».
Pentru a trece peste puntea de peste rau, Petru s-a luptat cu un nazdravan pentru ca acesta sa il treca puntea. In timp ce nazdravanul il trecea puntea, Petru a zarit nijte zane care se scaldau in laptele raului. Cand au auzit sunetul fluierasului, au iesit din lapte si au adormit pe florile de pe mal. Zanele erau foarte frumoase, dar Petru nu avea timp de pierdut si a plecat mai departe.
